Surse și metodă

Limite, coaste și capitale: Natural Earth (domeniu public) · Limbi oficiale: Unicode CLDR · Planșe: relief Copernicus GLO-90, acoperirea solului ESA WorldCover 2021 (CC BY 4.0), fotografie Sentinel-2 cloudless 2016 (CC BY 4.0), toponimie GeoNames (CC BY 4.0) și Wikidata (CC0). Nicio dată sub licență ODbL.

De unde provin numele

Trei surse deschise, unite după identificator și niciodată după șir de caractere: Natural Earth (domeniu public), GeoNames (CC BY 4.0) și Wikidata (CC0).

Două surse care spun același lucru fac un nume publicabil. Una singură nu este suficientă. Când se contrazic, sau când niciuna nu se pronunță, numele de origine rămâne — ceea ce este răspunsul potrivit pentru majoritatea locurilor din lume: ele nu au un exonim, iar a inventa unul ar fi o greșeală.

Ce nu este folosit

Nicio dată sub licență de distribuire identică — fără OpenStreetMap. Tot ce este folosit aici este de domeniu public sau sub simpla obligație de menționare, iar această mențiune este tipărită pe fiecare planșă.

Relieful

Model altimetric Copernicus GLO-90 (90 m), acoperirea solului ESA WorldCover 2021 (10 m). Tonurile hipsometrice, umbrirea și pădurile rezultă direct din acestea — nimic nu este pictat manual.

Niciun pixel

Relieful nu este o imagine întinsă pe foaie: treptele de altitudine și umbrirea rezultă sub formă de poligoane închise, atenuate în curbe. Măriți cât doriți, nu veți găsi nicio treaptă de scară — cu excepția vederilor din satelit, care sunt imagini prin însăși natura lor.

Desenele

Trei familii, și nu se aseamănă între ele: planșa de stat major (cromolitografie, dăltuire, umbrire, curbe de nivel), vederea din satelit calculată pornind de la acoperirea solului la zece metri, și harta desenată, unde pădurile devin copaci, vârfurile devin acolade, iar orașele devin case.